Și uite așa a trecut aproape jumătate de an, au sosit sărbătorile pascale și noi parcă tot nu am stat față în față. Dar fi atent frate, am stat și m-am gândit bine la treaba asta, o să mă las treptat de “heităreală” și poate cine știe cum ajung un viitor sfânt… Haha… Da sigur, o să fiu mai sfânt ca papa :D. Bă sunt fericit acum și-mi place, am un nou membru în familie care se bate la categoria super muscă cântărind circa 3 kilograme 100 sub numele de Matei “Baciu” Alexandru (vezi, Baciu este numele de familie dar sună bine și ca poreclă) dar acum lasând gluma, cu ocazia asta doresc să-i urez un “Bun venit în inimile noastre! Bun venit acasă puță! “ (cu gândul c-o să citească rândurile astea cândva).
Acum am devenit “filingos” da na, astea sunt vremurile. Se vede că a venit sau aproape a trecut primăvara, soarele arde, lumina zile persistă mai ceva ca reclama la termopane iar nenorociții aia mici de ciupesc (mă refer la țânțarii aia teroriști) au început să-ți bâzâie somnul de frumusețe. Acum să vedem cine o să fie campion la sfârșitul anotimpului. Abia aștept să aud povestiri de vitejie de genul “Coaie dormeam și eu ca tot omu, până a început bulangiul ăla mic să-mi bâzâie pe la cap… Atunci am luat perna și când am dat cu ea, bă nu exagerez și nu știu de unde au apărut și restul dar am nimerit 7! 7 Coaie!!! Sunt mai bazat decât Croitorașul cel Viteaz, știi ce zic…” ahaha, abia aștept. Ce povești pescărești, ce Crap de 50 de kile, 7 țânțari coaie! Îmi place “viața” apărută brusc după depresia asta de primăvară, îmi plac oamenii care încep să meargă pe stradă și să zâmbească. În urmă cu puțin timp, am cunoscut sau recunoscut o tipă care are cel mai tare mesaj lipit pe oglinda din cameră care zice ceva de genu „ Toate problemele sunt imaginare, imaginația este doar în capul tău, atunci înseamnă că toate problemele sunt în capul tău…”, adică mai pe scurt nu-ți mai face griji și zâmbește căci nimic nu este real, totul este fictiv. Hmm, am poftă să merg la un festival, undeva cu soare și natură, o muzică bună, persoane noi pe care n-o să le mai văd în viața mea dar care știu să se distreze fără bani. Mai avem 15 zile de primăvară, apoi schimbăm anotimpul și-ncepe “petrecerea”.
Hopa, stai așa că s-a aprins inspirația (și cum tu ai mintea bolnavă te-ai gândit la ceva ilegal mai mult ca sigur, dar țeapă! Mă refeream la un pahar de vin roșu golanilor, ahaha). Dar prefer să păstrez inspirația asta pentru mine și s-o redau în rânduri puțin mai târziu, acum vreau să mă bucur de soare, îți recomand să faci și tu același lucru. Așa că hai, mișcă curu ăla mare și stătut după atâtea luni de frig, ieși afară și zâmbește că-ți stă bine și nu te costă nimic, e moca!
Jurnalul Unui Derbedeu 